Parcul Central Anton von Scudier a fost reamenajat

Pentru Parcul Central, denumit iniţial Scudier, referatul semnat de prof. Ioan Coste (Grădina Botanică din Timişoara) menţionează anul 1870 ca dată a înfiinţării şi precizează că pentru îngrijirea acestuia s-a constituit, nouă ani mai târziu, în 1879, Asociaţia parcului din Iosefin. Exemplarele de arbori rămaşi din acea perioadă sunt în număr redus: platani, stejari şi frasini, reprezentanţi ai florei locale şi câteva exemplare exotice de nuc negru american, salcâm japonez şi castan salbatic.

Modificările mai importante au apărut în anii 80, sub aspect arhitectural şi al sistematizării. În anul 2009 s-a amenajat o „Alee a personalităţilor” cu următoarele busturi: Alexandru Mocioni, Stan Vidrighin, Carol Küttel, Török Ianos, Béla Bartók, Claudius Florimund Mercy, Eugeniu de Savoya, Aurel Cosma şi Sever Bocu.

În 2017 au demarat lucrările privind modernizarea parcului, în valoare de 6.500.000,00 lei, la care se adaugă TVA. Modernizarea parcului a constat în refacerea aleilor, a mobilierului urban, instalarea unui sistem de irigare, plantarea de arbori, arbuşti şi flori, refacerea gazonului din peluze. S-au amenajat 5.232 mp alei din pavele, 5.960 mp alei asfaltate şi 440 mp alei nou create cu pavele. S-au plantat: 4635 de arbori şi arbuşti, 1398 de plante perene, 280 de trandafiri, peste 20.000 flori anuale si s-au transplantat 302 arbori şi arbuşti.

Au fost montate 8 pergole, la fiecare pergolă fiind plantată o altă specie de liane: glicină, clematis, trandafiri, iederă etc. S-au gazonat 56.200 mp suprafaţă de peluză si s-a instalat un sistem de irigare atât prin aspersiune cât şi prin picurare.

De asemenea, s-a amenajat un pavilion pentru muzică si au fost amenajate 3 gradene: la frunza de Ginkgo biloba, la patio şi la intrarea dinspre Podul Maria si s-au montat 134 bănci, 56 de scaune şi 112 coșuri de gunoi.

Parcul are următoarele puncte de interes:
Statuia lui A. Mocioni. Aranjamentul a fost schimbat, în locul exemplarelor de Buxus a fost plantat sub formă de gard viu Spiraea japonica Little Princess cu flori roz, cu înălțimea maximă de 25 cm, dublat de un şir de Lavandă şi trandafiri albi (crem).
Statuia lui Vicenţiu Babeş. În spatele gradenelor, în formă de potcoavă, au fost plantate exemplare de irişi, crini de vară şi yucca, ce acoperă o perioadă de 2 luni cu flori de culori şi parfumuri diferite. Statuia este înconjurată de un masiv de crăițe.
Aleea personalităţilor. La intrarea dinspre Catedrală în pavaj a fost montată stema Timişoarei, din mozaic. Au fost amenajate două rabate (la intrare şi spre statuia Ostaşului Român) cu trandafiri (galbeni şi portocalii) lavandă şi tisă aurie. Pentru crearea aspectului cromatic a fost aşternută spărtură de marmură albă. Au fost reabilitate fântânile arteziene şi dotate cu jocuri de lumini.
Patio (mica grădină spaniolă). Un obiectiv nou, imită o curte interioară de casă spaniolă. Au fost plantaţi crini de toamnă, hortensii, rododendroni, Skimmia japonica, un arţar japonez în centru şi lauri falşi (Prunus laurocerasus) cu picior. Aleea este amenajată cu plăci din piatră naturală. Pentru asigurarea unui pH acid pe timp îndelungat, s-a așternut un strat de scoarță de pin (naturală) printre rododendroni şi skimmia.
Arabescuri. De o parte şi de alta a statuii Ostaşului Român (perpendicular pe aleea personalităţilor) au fost amenajate arabescuri din flori ca cele de la Viena. Arabescurile sunt formate din Spiraea japonica Little Princess, formând un model de ie românească. Arabescurile principale sunt tivite pe trei laturi cu un aranjament din flori de diferite culori (mille fleur), schimbându-se în funcție de sezon. Colţurile sunt marcate cu exemplare de tisă, în arabescurile secundare s-au plantat rabare cu trandafiri de culoare albă. S-a creat un joc de forme şi culori cu ajutorul argilei, spărturii de marmură şi scoarţei de pin.
Pavilionul şi banca circulară. A fost amenajat un pavilion, unde fanfara ne va încânta cu acordurile ei şi o bancă montată în jurul unui tei, în apropierea pavilionului.
Frunza de Ginkgo biloba. În stângă intrării dinspre Podul Maria, în faţa celor două exemplare de Ginkgo biloba (un exemplar mascul şi unul femelă) a fost conturată ca un labirint o frunză de ginkgo. Labirintul este format din Lemn câinesc şi jocuri de spărtură de marmură şi scoarță de pin.
Zona pentru şahişti. Zona cu mese de şah a fost prelungită până la statuia lui Barbu Ştefănescu Delavrancea. Au fost montate un număr mai mare de mese de şah. S-a amenajat în pavaj o tablă de şah de dimensiuni mari, pentru piese de exterior.
Statuia lui Barbu Ştefănescu Delavrancea. Aranjamentul este format din Lemn câinesc în formă de stea, în exteriorul stelei fiind plantate begonii albe, iar în interior roşii, iar cele trei intrări sunt străjuite de trandafiri albi.