1. Piata Victoriei
Piata Victoriei, cunoscuta si sub denumirea de Piata Operei, este piata centrala a Timisoarei. Pe cele doua laturi mici ale pietei se afla cladirea Operei (spre nord), respectiv Catedrala Mitropolitana (spre sud), doua dntre cele mai reprezentative monumente arhitecturale ale orasului. Latura de promenada dinspre Opera spre Catedrala se numeste Corso, iar cealalta, Surogat. Piata Victoriei a fost conceputa la inceputul secolului XX, pe locul fortificatiilor vechii cetati, care au fost demolate, pentru a permite dezvoltarea orasului.

Initial, piata a fost conceputa ca o esplanada, cu restaurante si magazine de lux. Pe la mijlocul secolului XX, piata a fost, practic, inchisa, prin aparitia Catedralei si a blocurilor de locuinte de pe latura Surogat. In anii 80 ai secolului trecut, odata cu scoaterea liniilor de tramvai, piata a devenit o zona exclusiv pietonala. Pe 20 decembrie 1989, multimea stransa aici avea sa proclame Timisoara drept primul oras liber de comunism din Romania.

Catedrala Mitropolitana
Catedrala Mitropolitana Timisoara, de rit orthodox, cu hramul Trei Ierarhi, este cel mai mare edificiu religios din oras si a fost construita intre 1936 si 1940, cu 7 ani inainte de crearea Mitropoliei Banatului. Clopotele si crucile bisericii au fost sfintite in 1938, insa finisajele, picturile interioare si exterioare s-au terminat abia in 1956, din cauza razboiului. Inaugurarea s-a facut in 1946, in prezenta Regelui Mihai si a primului-ministru de atunci, Petru Groza.

Arhitectura imbina stilurile bizantin cu cel moldovenesc. Cele 7 clopote au o greutate totala de 8 tone, au fost confectionate dintr-un material adus din insulele Sumatra si Borneo si au fost armonizate de compozitorul Sabin Dragoi. Picturile interioare si exterioare au fost executate de pictorul Atanasie Demian. Are 11 turle, iar turnul principal masoara 83,7 metri. Fundatia are o placa de beton armat, care este sustinuta de peste 1.000 de piloni de beton armat, infipti pana la 20 m adancime. Catedrala are o lungime de 63 m si o latime de 32 m.

La subsol se afla o colectie de arta bisericeasca banateana veche si o valoroasa colectie de icoane. Catedrala adaposteste moastele sfantului Ioan cel Nou de la Partos, fost episcop ortodox de Timisoara (1651-1655), venit de la Muntele Athos si retras apoi la manastirea de la Partos. Latura subsolului dinspre altar cuprinde necropola mitropolitilor Banatului.

Opera (Teatrul)
Constructia a inceput in 1871, dupa planurile arhitectilor vienezi Helmer si Fellner (constructori a numeroase sali de teatru din Europa - Budapesta, Viena, Odessa) si a fost terminata in 1875. Initial, cladirea avea exteriorul in stil Renaissance. Doua mari incendii au devastat cladirea, in 1880 si 1920. Dupa cel de-al doilea incendiu, in urma caruia au mai ramas intacte doar aripile reconstructia s-a facut dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu, pastrandu-se stilul original numai pe laterale. La fatada principala si sala de spectacole s-a adoptat stilul neobizantin. Caz unic in lume, cladirea Operei Romana gazduieste, de asemenea, Teatrul National Mihai Eminescu, Teatrul Maghiar de Stat Csiky Gergely si Teatrul German de Stat, fiind ridicata in 1872. Pe 20 decembrie 1989, de la balconu acestei cladiri, revolutionarii citeau proclamatia prin care Timisoara era declarat primul oras liber de comunism din Romania.

Latura Corso
Pe latura Corso se afla, dinspre Opera, vechea cladire a Hotelului Timisoara, urmata de Palatele Lloyd (ridicat in 1912, actualmente gazduieste Rectoratul Universitatii Politehnicii si, la parter, vechiul Restaurant Lloyd),  Neuhausz, Merbl, Dauerbach, Hilt si Szechenyi, toate contruite in prima parte a secolului XX.

Latura Surogat
Pe latura Surogat, care este o prelungire a Strazii Alba Iulia (zona pietonala, cu multe magazine), se afla Palatul Loffler, dupa care urmeaza Palatul Camerei de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara, latura incheindu-se, spre Catedrala, cu blocurile de locuinte ridicate in anii 60 ai secolului trecut.

Lupoaica cu puii
In spatial verde din central pietei se afla statuia Lupoaica cu puii, amplasata pe o coloana romana inalta de 5 metri. Statuia este o replica a Lupei Capitolina, daruita Timisoarei, in 1926 de municipalitatea orasului Roma, pentru a evoca radacinile comune ale poporului roman si italian. Alte doua astfel de replici au fost daruite oraselor Cluj si Bucuresti.

Fantana arteziana “la pesti”
Piata Victoriei are in centru o fantana arteziana, cunoscuta in memoria colectiva a timisorenilor drept fantana “la pesti”. Contruita in 1957, avea initial bazinul in forma de stea cu 5 colturi.

2. Piata Unirii
Piata Unirii, realizata in stil baroc, este cea mai veche piata din Timisoara. Initial se numea Piata Losonczy, dupa numele comitelui Stefan Losonczy, ucis la 1552, cand cetatea a fost cucerita de turci. Numele actual i-a fost dat in 1919, dupa ce, pe 3 august, in acel an, trupele romane au intrat in Timisoara si s-au oprit aici. Vara este invadata de tinerii care isi petrec timpul liber, pe terasele instalate aici. De altfel, aceasta piata are cea mai mare densitate de localuri publice din oras. Piata gazduieste Domul Romano-Catolic, Palatul Baroc, Catedrala episcopala ortodoxa sarba, Monumentul Sfintei Treimi, Fantana cu apa mineala.

Domul Romano-Catolic
Domul Romano-Catolic sau Catedrala Sfantul Gheorghe este catedrala Episcopiei Romano-Catolice de Timisoara, fiind construit in perioada 1736-1774. Exteriorul a fost realizat in stil baroc cu turle de inaltime redusa, pentru ca domul se afla aproape de zidurile cetatii. Interiorul are 9 altare in stil baroc si rococo, orga in stil Ludovic al XVI-lea, copie a celebrei orgi din biserica Sf. Suplice din Paris, usi de stejar ornamentate cu grilaje din nichel pur. La constructie au participat pictori, sculptori si arhitecti vienezi, ceea ce explica puternica influenta vieneza a edificiului. Este una dintre cele mai reprezentative si valoroase constructii in stil baroc din Timisoara.

Palatul Baroc (Muzeul de Arta)
Palatul Baroc din Piata Unirii sau Palatul Vechii Prefecturi este unul dintre cele mai valoroase monumente istorice ale Timisoarei, ba chiar, dupa multi, cea mai frumoasa cladire din oras. Pe vremea cand Piata Unirii reprezenta locul central al orasului, aceasta cladire s-a ridicat pentru a servi drept resedinta a guvernatorului. In momentul avansarii lucrarilor la Dom si fixarii formei Pietei Principale (astazi Piata Unirii) s-a ales si pozitia locuintei guvernatorului civil. In prezent gazduieste Muzeul de Arta Timisoara, care a luat fiinta prin desprinderea sectiunii de arta a Muzeului Banatului, pe 1 ianuarie 2006. Muzeul de Arta Timisoara include o colectie unica de lucrari si obiecte personale ale pictorului Corneliu Baba, cu 90 de piese. Alte 3 sectiuni includ colectiile de arta contemporana, decorativa si europeana. In patrimoniul muzeului se mai gasesc colectii de pictura romaneasca, banateana si pictura religioasa. Parterul este dedicat expozitiilor temporare. Colectia Baba cuprinde 90 de obiecte, in marea majoritate tablouri, dar si cateva obiecte personale ale pictorului Corneliu Baba. La baza colectiei sta donatia efectuata de sotia artistului, o mica parte din tablouri provenind de la Muzeul National de Arta si Muzeul de Arta al Municipiului Bucuresti, cu titlu de imprumut.

Statuia Sfanta Treime
Statuia Sfintei Treimi se afla chiar in mijlocul Pietei Unirii, amintind de incetarea epidemiei de ciuma care devastase intreg Banatul. Piatra de temelie a fost pusa in 1740. Monumentul este confectionat din gresie. A fost creat la Viena, in stil baroc si adus la Timisoara pe calea apei, pe Dunare, Tisa si pe canalul Bega. Monumentul este compus dintr-o coloana triunghiulara, pe care troneaza Sfanta Treime: Tatal si Fiul tin coroana cereasca deasupra capului Sfintei Fecioare Maria. La baza coloanei se afla statuia Sfantului Ioan de Nepomuk iar sub el, Sfanta Rozalia. La aceeasi inaltime cu Sfantul Nepomuk se gasesc statuile regelui David si a Sfintei Barbara, patroana minerilor; soclul triunghiular este strajuit de statuile unor puteri legendare ocrotitoare: Sfantul Rochus, Sfantul Sebastian si Sfantul Carol Boromeus. Pe cele trei laturi se mai pot vedea sculpturi in relief, reprezentand cele trei calamitati (razboi, foamete si ciuma), pricinuite la acea vreme de turci (1737 - 1739).

3. Castelul Huniazilor (Muzeul Banatului)
Amplasat in imediata apropiere a Pietei Victoriei (Piata Huniade nr. 1), Castelul Huniazilor este cel mai vechi monument al Timisoarei, fiind construit intre anii 1443-1447 de catre Iancu de Hunedoara, unul dintre marii conducatori ai luptei antiotomane din secolul XV. A fost ridicat pe locul vechiului castel regal din secolul XIV (construit in timpul domniei regelui Carol Robert de Anjou), suferind modificari in secolele XVI, XVIII si in 1856. Cea mai mare modificare a fost cea din anul 1856 prin refacerea fatadei principale intr-o maniera romantica. A servit drept resedinta nobiliara in secolele XV si XVI, resedinta a pasei intre anii 1552-1716, apoi drept cazarma de artilerie. In prezent aici se afla Muzeul Banatului (orar zilnic intre orele 10-16, luni inchis)

4. Piata Libertatii
Piata Libertatii s-a mai numit, in trecut, Piata de Parada sau Piata Printul Eugen, iar numerosi timisoreni o numesc si acum “piata primariei vechi”. Actuala denumire i-a fost data in anul 1848, odata cu izbucnirea revolutiei maghiare, dar dupa ce armata austriaca a recucerit orasul, s-a revenit la denumirea de Piata Printul Eugen. Pe latura cu liniile de tramvai se afla cladirea denumita popular Primaria Veche, una dintre cele mai insemnate cladiri ale sec. XVIII,  construita intre 1731 si 1734, in stil baroc si impresionanta prin eleganta liniilor si armonia proportiilor. Pe frontispiciu se poate vedea vechea stema a orasului, iar in dreapta intrarii se afla o inscriptie, marturie a perioadei in care Timisoara s-a aflat sub ocupatie otomana. De altfel, in aceasta cladire a functionat, pentru o perioada, o baie turceasca. In mijlocul Pietei Libertatii se afla Statuia Sfantului Nepomuk, asemanatoare cu cea a Sfintei Treimi, din Piata Unirii, aflata in apropiere.

5. Bastionul Maria Therezia
Aflat in zona centrala, intre Hotel Continental si Fantana Punctelor Cardinale, Bastionul Maria Therezia a fost construit intre 1730 si 1735 si este cea mai mare bucata de zid pastrata din vechea cetate a Timisoarei. Toate celelalte bastioane ale vechii cetati au fost demolate, pentru a permite dezvoltarea orasului. Dupa cucerirea Timisoarei de catre habsburgi, suprafata cetatii s-a marit de 10 ori mai mult decat vechea cetate medievala turceasca. Spatiul interior a fost inconjurat de trei centuri stelare ce puteau fi umplute cu apa, iar accesul se facea prin trei porti, a Vienei, a Petrovaradinului si a Ardealului (complet demolate in 1891). Cele noua bastioane ale cetatii au purtat nume de imparati si imparatese sau de generali. In prezent, Bastionul Maria Therezia gazduieste spatii comerciale si doua expozitii permanente ale Muzeului Banatului.

6. Piata Traian
Acesta este centrul cartierului istoric Fabric, iar in trecut s-a mai numit si Kossuth ter sau Hauptplatz. A fost proiectata de inginerii militari, in 1740, cu rol comercial, ca o replica mai mica a Pietii Unirii, gazduind piata zilnica si targurile saptamanale.

7. Fabrica de Bere
Fabrica de Bere Timisoreana este prima fabrica de bere din Romania, infiintata in 1718, iar o parte a vechii fabrici se mai pastreaza si astazi. Aici, in gradina fabricii, in noiembrie 1847, compozitorul austriac Johann Strauss, fiul, impreuna cu orchestra sa, a sustinut un concert, in care a interpretat valsuri celebre - Dunarea albastra, Viata de artist, Sange vienez sau Vin, femei si cantec. Acesta a fost primul concert sustinut de Johann Strauss, fiul, in afara Vienei.

8. Piata Maria
Piata poarta aceasta denumire de la Statuia Sfintei Maria, ridicata in 1906, pe locul unei statui mai vechi. Monumentul este realizat sub forma unei capele de granit, pe sase piloni, construit in stil roman, sub care se afla statuia Mariei, sculptata in marmura de Carrara. Legenda spune ca aici a fost martirizat Gheorghe Doja, conducatorul rascoalei taranesti din 1514 impotriva feudalilor. Se spune ca, atunci cand Doja era supus chinurilor, calugarii iezuiti, care intonau imnuri religioase, au vazut in vazduh chipul Fecioarei Maria.

9. Biserica Millenium
Aceasta biserica romano-catolica, aflata in cartierul Fabric, in imediata apropiere a Pietei Traian, a fost construita pentru marcarea implinirii unui mileniu de la stabilirea maghiarilor in Campia Panoniei. A fost construita in stil neoroman, dupa proiectul arhitectului Lajos Ybl. Pe 13 octombrie 1901, dupa 5 ani de la punerea pietrei de temelie, a fost sfintita de episcopul Sandor Dessewffy. La constructie s-au folosit aproximativ 4 milioane de caramizi. Cele doua turnuri masoara 65,7 m inaltime, cupola centrala avand 45 m inaltime. Capacitatea este de pana la 3.000 persoane. Marele clopot are o greutate de 2.420 kg. Biserica are o orga fabricata de mesterul Leopold Wegenstein si donata de episcopul Sandor Dessewffy. De curand, orga a fost restaurata.

10. Sinagoga din Fabric
Sinagoga din Fabric, aflata langa Parcul Poporului si nu departe de Piata Traian, mai este cunoscuta si sub numele de Sinagoga Noua sau Sinagoga Maura, datorita stilului maur in care a fost construita, cu elemente de inspiratie arabic-hispanica, stil care aminteste de vechea comunitate a evreilor spanioli stabiliti la Timisoara. Pe locul actualului edificiu a existat o sinagoga mai mica a comunitatii evreilor de rit mozaic din Fabric. Banii pentru ridicarea noii sinagogi au fost stransi de municipalitate, prin organizarea unei loterii publice, iar restul din donatii. Lucrarea i-a fost incredintata antreprenorului timisorean Josef Kremmer, dupa planurile arhitectului maghiar Lipot Baumhorn. Sinagoga a fost inaugurata pe 3 septembrie 1889. Orga este construita de faimosul mester timisorean Leopold Wegestein. Din pacate, in prezent sinagoga se afla intr-un avansat stadiu de degradare.

GALERIE FOTO

Primaria a inaugurat, in aceasta saptamana, un teren reconstruit ecologic, in cartierul Steaua. Este vorba de un spatiu verde de 3.600 mp, amenajat dupa standarde europene, din care 700 mp alei si 116 mp rabate cu flori. De asemenea, s-a renovat si locul de joaca pe o suprafata de 1.617 mp.

S-au pastrat arborii existenti, biodiversitatea scuarului imbogatindu-se cu o gama variata de arbusti cu flori. Arborii ornamentali plantati sunt mesteceni, tei, arbori de ambra, arbori de lalele si artari cu frunze rosii. Pentru scaderea temperaturii excesive din timpul verii s-a amenajat o fantana arteziana de 40 mp. Suprafata gazonata, prin montarea brazdelor de gazon, este de 2.543 mp, iar pentru asigurarea viabilitatii materialului dendrologic plantat si a gazonului, dar si pentru scaderea temperaturii la sol in perioada de vara, s-a instalat un sistem de irigare computerizat.

Locul de joaca existent a fost amenajat cu mai multe echipamente de joaca pentru grupe diferite de varsta: mai multe albinute cu unu, doua si trei locuri, o jucarie urs, o casuta, trei leagane baby, sase balansoare, o trambulina si diverse echipamente de fitness. Sub echipamentele de joaca s-a montat tartan.

7 septembrie 2010

Situat in vecinatatea Fantanii Punctelor Cardinale din Timisoara (Piata I.C. Bratianu), Parcul UPC a fost amenajat pentru prima oara in urma cu un deceniu, de catre binecunoscuta companie de televiziune prin cablu. De-a lungul timpului a fot reamenajat in mai multe randuri, ultima astfel de operatiune fiind desfasurata zilele trecute, bugetul fiind de 7.000 de lei.

Cu ocazia Zilei Timisoarei, parcul a fost redat in folosinta timisorenilor, in cadrul unei festivitati de reinaugurare, la care a participat si primarul Gheorghe Ciuhandu. Reamenajarea parcului a constat in repararea sau inlocuirea mobilierului urban si refacerea locului de joaca pentru copii.

Un alt spatiu de relaxare care a primit o infatisare noua, fiind reinaugurat de Ziua Timisoarei, este Parcul Soarelui, de pe Bulevardul Sudului. Loc de joaca la standarde europene, gard in conditii de siguranta, sistem de irigat, fantana arteziana, alei, banci, cosuri pentru gunoi, gazon si bineinteles arbori si arbusti, dau zonei un plus de frumusete si relaxare.

Reamenajarea spatiului verde a fost realizata urmarind criterii estetice, functionale si ecologice care au stat la baza alegerii si amplasarii speciilor. Astfel pentru un plus de frumusete si pentru crearea unui mediu mai putin poluat, patrimoniul verde a fost imbogatit cu o serie arbori si arbusti. "Covorul verde" a fost realizat prin montarea de gazon brazda. Nici iubitorii de animale nu au fost uitati. Ei vor avea la dispozitie o canisita imprejmuita pe o suprafata de 204 mp.

3 august 2010